STATUTUL BISERICII CRESTINE DUPA EVANGHELIE

STATUTUL BISERICII CRESTINE DUPA EVANGHELIE

CAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL II

BISERICA LOCALĂ – Definire si constituire

- Membri si apartinstori

- Slujitori în Biserică

- Organizarea si functionarea Bisericii locale

- Comitetul de presbiteri al Bisericii locale

- Patrimoniul Bisericii locale

- Dispozitii finale

CAPITOLUL III

COMUNITATEA ZONALA- Definire si constituire

- Adunarea Generala a Comunitatii Zonale

- Comitetul Zonal al Comunitatii Zonale

- Patrimoniul Comunitatii Zonale

- Dispozitii finale

CAPITOLUL IV

UNIUNEA CRESTINA DUPA EVANGHELIE- Definire

- Conferinţa Naţională a BCE – UBCER

- Consiliul Naţional

- Comitetul Executiv

- Consilierii Naţionali

- Instituţii de învăţământ

- Dispoziţii finale

CAPITOLUL I

PRINCIPII GENERALE

Art. 1 Biserica Crestina dupa Evanghelie recunoastte Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu – ca autoritate supremă de viaţă.

Art. 2 Creştinii după Evanghelie se unesc în Numele Domnului Isus Cristos în Biserici (Adunări) locale, pe baza Mărturisirii de Credinţă şi a prevederilor prezentului Statut. Ei se supun autorităţii Bisericii locale, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

Mărturisirea de Credinţă reprezintă convingerile esenţiale ale creştinilor după Evanghelie, pe baza cărora se realizează unitatea de învăţătură şi practică a Bisericilor în cadrul BCE – UBCER.

Art. 3 Biserica Creştină după Evanghelie – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România (BCE – UBCER) este formată din totalitatea Bisericilor locale care, în mod liber, au adoptat Mărturisirea de Credinţă şi funcţionează conform prezentului Statut, având drept scop sprijinirea reciprocă în îndeplinirea misiunii Bisericii şi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor religioase.

BCE – UBCER este persoană juridică.

Art. 4 Structura organizatorică a BCE – UBCER este următoarea: Biserica locală, Comunitatea Zonală şi Uniunea Creştină după Evanghelie din România. Acestea sunt persoane juridice şi se organizează şi funcţionează conform prevederilor prezentului Statut.

Art. 5 În cadrul BCE – UBCER se pot înfiinţa şi funcţiona instituţii de învăţământ de toate gradele, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele similare, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului Statut şi a prevederilor legale.

Art. 6 BCE – UBCER este separată de Stat, neacceptând intervenţia acestuia în viaţa internă a Bisericii. BCE – UBCER nu poate fi angajată politic.

Conducerea BCE-UBCER şi presbiterii nu pot fi membri ai partidelor politice.

Art. 7 BCE – UBCER poate solicita sprijinul instituţiilor de stat sau private pentru realizarea scopurilor ei. Ajutorul nu poate fi condiţionat, dar se supune dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 8 Creştinii după Evanghelie, în baza principiului de preoţie universală, au dreptul şi responsabilitatea de a sluji şi de a mărturisi Evanghelia.

Art. 9 Biserica locală este autonomă, în condiţiile Mărturisirii de Credinţă şi ale prezentului Statut. Ea este în raporturi de egalitate cu celelalte Biserici locale şi se poate asocia pentru proiecte comune cu acestea.

CAPITOLUL II

BISERICA LOCALĂ

Definire şi constituire

Art. 10 Biserica locală are personalitate juridică.

Biserica locală cu personalitate juridică se înfiinţează prin unirea de bunăvoie a minimum 15 credincioşi născuţi din nou, care au primit botezul Nou-Testamental şi care acceptă din proprie convingere Mărturisirea de Credinţă. Biserica locală se organizează şi funcţionează conform prezentului Statut.

Art. 11 Biserica locală se înfiinţează prin hotărârea Adunării Generale de constituire. Cu această ocazie se întocmeşte un proces – verbal de constituire, în trei exemplare, semnat de fiecare credincios. După constituire, Biserica locală are datoria de a comunica înfiinţarea ei Comitetului Zonal şi Comitetului Executiv, trimiţând acestora câte un exemplar din procesul – verbal. Comitetul Executiv comunică autorităţilor în drept înfiinţarea noii Biserici locale.

Comitetul Executiv eliberează autorizaţie de funcţionare, cu avizul favorabil al Comunităţii Zonale, după care Biserica locală dobândeşte personalitate juridică.

Art. 12 Grupul de credincioşi care nu îndeplineşte condiţiile înfiinţării unei Biserici locale cu personalitate juridică, se poate constitui ca Biserică filială a unei Biserici locale cu personalitate juridică din aceeaşi Comunitate zonală.

Biserica filială se înfiinţează şi funcţionează sub autoritatea unei Biserici locale, care face demersurile necesare pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare.

Art. 13 Biserica locală are drept scopuri principale:

1. Glorificarea lui Dumnezeu prin închinare

2. Creşterea spirituală a credincioşilor

3. Vestirea Evangheliei şi misiune

4. Educarea în spirit creştin a tinerilor, adolescenţilor şi copiilor

5. Ajutorarea celor în nevoie.

Art. 14 Biserica locală, prin slujitorii ei, practică în conformitate cu

Mărturisirea de Credinţă: a) acte de cult:

- Botezul Nou-Testamental

- Masa Domnului

b) activităţi religioase:

- Căsătoria

- Binecuvântarea

- Recunoaşterea lucrătorilor

- Înmormântarea

- Conferinţe, tabere, seminarii creştine

- Alte activităţi cu caracter creştin evanghelic.

c) activităţi sociale şi caritabile.

Acestea se desfăşoară în lăcaşul de cult al Bisericii, în locuri publice, private, sau, după caz, în case particulare – cu acordul proprietarului, conform cu specificul BCE – UBCER.

Art. 15 În îndeplinirea scopurilor ei, conform cu specificul BCE – UBCER, Biserica locală organizează, singură sau în colaborare cu alte biserici, adunări religioase obişnuite şi speciale pentru mărturisirea învăţăturii creştine evanghelice, predicarea Evangheliei, precum şi alte activităţi.

Art. 16 Refuzul Comunităţii Zonale de a aviza eliberarea Autorizaţiei de funcţionare se soluţionează de către Comitetul Executiv. Comunitatea Zonală poate contesta hotărârea Comitetului Executiv la Consiliul Naţional.

Membri şi aparţinători

Art. 17 Dreptul de membru al unei Bisericii locale se primeşte în mod individual şi voluntar, în urma pocăinţei, credinţei şi a botezului Nou Testamental, acceptând Mărturisirea de Credinţă a BCE – UBCER şi prezentul Statut.

Înscrierea în Registrul de evidenţă a membrilor Bisericii se face în baza unei solicitări scrise.

Calitatea de membru nu poate fi exercitată, în acelaşi timp, decât într-o singură Biserică locală.

Art. 18 Un membru se poate transfera dintr-o Biserică locală în alta, printr-o solicitare scrisă aprobată de către Comitetul de presbiteri al Bisericii unde se transferă.

Biserica locală de unde se transferă are obligaţia ca, în termen de 30 zile calendaristice, să elibereaze o adeverinţă. Un membru pus sub disciplină nu se poate transfera decât după ridicarea sancţiunii de către Biserica locală care i-a aplicat-o.

Art. 19 Fiecare membru şi slujitor al Bisericii locale recunoaşte şi se supune autorităţii acesteia, exercitată prin Comitetul de presbiteri.

Membrii şi slujitorii Bisericii nu pot fi membri ai organizaţiilor cu ideologie, învăţătură şi practică contrară Sfintelor Scripturi.

Art. 20 Membrii Bisericii au dreptul:

- să participe activ la toate serviciile şi adunările Bisericii locale, dacă nu au intrat sub incidenţa unei disciplinări;

- să beneficieze de comuniune frăţească, de sprijin moral şi asistenţă spirituală;

- să-şi manifeste credinţa creştină şi s-o promoveze prin activităţi religioase şi sociale;

- să participe la activităţile Bisericii organizate în familii, lăcaşuri de cult, locuri publice;

- să slujească şi să mărturisească Evanghelia în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de Biserică, prin evanghelizare personală şi publică, prin predicarea Cuvântului lui Dumnezeu în lăcaşuri de cult şi în locuri publice şi private, prin conducerea grupurilor mici, precum şi alte activităţi religioase.

Art. 21 Membrii Bisericii au datoria:

- să respecte principiile de credinţă şi să trăiască în acord cu învăţăturile Bibliei;

- să recunoască şi să se supună autorităţii Bisericii locale;

- să susţină Biserica locală prin mijloace financiare şi/sau materiale;

- să respecte Mărturisirea de Credinţă şi Statutul.

Art. 22 Comitetul de presbiteri aplică măsuri disciplinare gradual, după caz, asupra unui membru al Bisericii care s-a făcut vinovat de trăire în păcat, abatere de la Mărturisirea de Credinţă, Statut, absenţă îndelungată, dezbinare sau alte abateri de la conduita creştină. Măsurile disciplinare privesc interzicerea participării la Masa Domnului, a rugăciunii în public şi a oricărei alte activităţi în cadrul Bisericii. Ridicarea măsurilor disciplinare se face de către Comitetul de presbiteri care a decis respectivele măsuri, în urma constatării unei pocăinţe reale a celui pus sub disciplină. Comitetul aduce la cunoştinţa Bisericii măsurile disciplinare aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.

Măsurile disciplinare sunt:

- Mustrarea în faţa Comitetului de presbiteri;

- Mustrarea în faţa Bisericii;

- Retragerea temporară a unor drepturi;

- Excluderea.

În desfăşurarea activităţii sale, Biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea pe proprietatea Bisericii a accesului unor persoane care tulbură serviciile divine.

Art. 23 Calitatea de membru al Bisericii încetează prin transfer, retragere, excludere, absenţă îndelungată nejustificată, deces.

Retragerea se face prin declaraţie scrisă. Excluderea se transmite persoanei excluse şi se comunică Adunării Generale a membrilor, în urma cercetării şi hotărârii Comitetului de presbiteri. Excluderea se face pentru trăire în păcat, nerespectarea Mărturisirii de Credinţă, a Statutului, producerea de dezbinare, împărtăşirea sau promovarea unor învăţături străine Evangheliei, sau alte acte care compromit grav mărturia de credincios.

Membrii transferaţi, retraşi sau excluşi nu au nici un drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul Bisericii. Dacă membrii retraşi sau excluşi au statut de angajat al Bisericii locale sau al BCE – UBCER, contractul lor de muncă încetează.

Art. 24 În urma dovezilor de pocăinţă ale persoanei excluse şi a solicitării scrise a acesteia, Comitetul de presbiteri hotărăşte reprimirea celui exclus şi comunică Adunării Generale această decizie. Atât excluderea cât şi reprimirea se operează în evidenţele Bisericii locale.

Art. 25 Sunt consideraţi aparţinători ai Bisericii locale următorii:

- copiii nebotezaţi ai membrilor Bisericii;

- cei care au acceptat în scris Mărturisirea de Credinţă, dar nu sunt încă botezaţi.

Art. 26 Aparţinătorii nu beneficiază de drepturile membrilor Bisericii, dar se

supun autorităţii acesteia.

Comitetul de presbiteri poate acorda asistenţă religioasă aparţinătorilor, la cerere, respectând Mărturisirea de Credinţă şi mărturia creştină.

Art. 27 Copiii membrilor BCE – UBCER studiază religia în învăţământul public cu profesori ce aparţin din punct de vedere confesional Alianţei Evanghelice din România. În cazul în care acest lucru nu este posibil, copiii vor studia religia în Bisericile locale, cu profesori recunoscuţi de UCDE şi conform programei Alianţei Evanghelice din România aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. De asemenea părintele sau tutorele legal poate solicita, în scris, conducerii şcolii ca elevul să nu frecventeze ora de religie.

Slujitori în Biserică

Art. 28 Fiecare membru, pe baza principiului preoţiei universale, are dreptul să slujească lui Dumnezeu şi semenilor în conformitate cu darurile spirituale primite şi recunoscute de Biserica locală.

Art. 29 Fraţii credincioşi, cu o viaţă spirituală matură pot sluji, sub autoritatea Bisericii locale, ca: presbiteri, învăţători, evanghelişti, misionari, diaconi şi altele.

Credincioşii recunoscuţi de Biserica locală pot lucra în domeniile:

- conducere şi administrare;

- păstorire;

- edificare spirituală şi echipare;

- proclamarea Evangheliei;

- întemeiere de noi Biserici;

- tineret, adolescenţi şi copii;

- promovarea valorilor creştine în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, azile şi alte organizaţii, cu respectarea prevederilor legale;

- alte slujiri.

Surorile credincioase, cu o viaţă spirituală matură, pot sluji, conform darurilor spirituale primite şi recunoscute, sub autoritatea Bisericii locale, în: – lucrarea cu femeile, cu adolescenţii şi cu copiii;

- domeniul muzical;

- activităţi sociale şi de caritate;

- promovarea valorilor creştine în spitale, centre de plasament, grădiniţe, şcoli, penitenciare, unităţi militare, şcoli de reeducare, azile şi alte organizaţii, cu respectarea prevederilor legale.

- alte slujiri

Autoritatea fiecărui slujitor al Bisericii se exercită prin slujire.

Art. 30 Biserica locală, prin Comitetul de presbiteri, poate angaja personal pentru lucrări spirituale şi/sau administrative. Comitetul de presbiteri poate desface contractul de muncă al personalului angajat care nu-şi îndeplineşte îndatoririle sau care se face vinovat de abateri morale, abateri de la Mărturisirea de Credinţă, sau de la Statut.

Organizarea şi funcţionarea Bisericii locale

Art. 31 Adunarea Generală este întrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocată anual şi, în mod excepţional, poate fi convocată ori de câte ori este nevoie. Adunarea Generală este convocată de către Comitetul de presbiteri cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, anunţându-se ordinea de zi. Ea funcţionează regulamentar dacă este întrunit cvorumul stabilit de către Biserica locală.

Art. 32 Adunarea Generală confirmă deciziile Comitetului de presbiteri în domeniul spiritual şi validează pe cele din domeniul organizatoric şi administrativ. a) Spiritual:

- numirea slujitorilor în Biserică;

- numirea slujitorilor din Biserică care lucrează ca misionari în ţară şi în

străinătate;

- excluderea şi reprimirea membrilor.

b) Organizatoric:

- afilierea sau retragerea din asociaţii religioase;

- desemnarea delegaţilor Bisericii la Adunarea Generală a Comunităţii Zonale;

- înfiinţarea de unităţi şcolare şi preşcolare, de educaţie religioasă, fundaţii, asociaţii, societăţi misionare, aşezăminte de caritate şi filantropice şi altele, cu respectarea Mărturisirii de Credinţă, a prezentului Statut şi a prevederilor legale.

c) Administrativ:

- situaţia financiară a Bisericii;

- angajarea şi desfacerea contractului de muncă al personalului;

- achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile / imobile.

Comitetul de presbiteri al Bisericii locale

Art. 33 Comitetul de presbiteri este organul de conducere al Bisericii locale. El se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie, iar trimestrial îşi evaluează activitatea. Cu ocazia desfăşurării lucrărilor Adunării Generale, Comitetul de presbiteri îşi prezintă raportul de activitate.

Art. 34 Comitetul de presbiteri este alcătuit dintre presbiterii Bisericii locale.

Art. 35 Membrii Comitetului de presbiteri sunt recunoscuţi în Biserică pe baza:

- caracterului şi calităţilor lor de slujire, descrise în 1Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9; – darului primit din partea Duhului Sfânt, practicat şi recunoscut în Biserică;

- chemarea şi responsabilitatea pe care şi-o asumă în conducere şi administrare.

Art. 36 Comitetul de presbiteri conduce, supraveghează şi răspunde pentru toate activităţile spirituale şi administrative desfăşurate în Biserica locală. Comitetul de presbiteri are atribuţii în:

- stabilirea, motivarea şi implementarea viziunii şi a strategiei Bisericii locale;

- păstorirea şi consilierea spirituală cu obligativitatea păstrării confidenţialităţii; – consolidarea spirituală a credincioşilor şi aplicarea învăţăturilor Bibliei;

- păstrarea învăţăturii Bibliei;

- pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori;

- cooptarea de slujitori în vederea recunoaşterii lor ca presbiteri;

- sprijinirea şi promovarea membrilor în lucrare;

- recomandarea studenţilor pentru instituţii creştine de învăţământ;

- coordonarea lucrătorilor din Biserică care îşi desfăşoară activitatea ca misionari în ţară şi în străinătate; – colaborarea cu misionarii străini care activează sub autoritatea Bisericii locale;

- angajarea şi desfacerea contractului de muncă al personalui spiritual şi/sau administrativ;

- exercitarea disciplinării în Biserica locală.

Art. 37 Eliberarea din slujba de presbiter a unui membru al Comitetului survine în următoarele situaţii: – trăirea în păcat;

- abaterea de la caracterul presbiterului, definit de 1Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9;

- abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi Statut;

- incapacitate fizică sau intelectuală;

- inactivitate în cadrul Comitetul de presbiteri.

Art. 38 Punerea sub disciplină a unui presbiter se realizează de către Comitetul de presbiteri, cu aducerea cazului la cunoştinţa Bisericii.

Art. 39 Suspendarea Comitetului de presbiteri se face la solicitarea scrisă a majorităţii simple a membrilor Bisericii locale, sau a majorităţii absolute a membrilor Comitetului de presbiteri. Comitetul Zonal poate hotărî măsuri disciplinare, mergând până la suspendarea Comitetului de presbiteri, cu avizul Comitetului Executiv, pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi de la Statut, abuzuri, răzvrătire, incapacitate de a conduce Biserica locală. Interimatul se realizează prin delegare de către Comunitatea Zonală.

Art. 40 Reprezentarea intereselor Bisericii locale în plan oficial se face prin delegare de către Comitetul de presbiteri.

Patrimoniul Bisericii locale

Art. 41 Biserica locală poate avea în proprietate bunuri materiale mobile şi imobile:

- Case de Rugăciune (lăcaşuri de cult) ale Bisericii cu anexele lor şi terenurile aferente;

- alte clădiri cu dotările lor;

- terenuri agricole;

- bibliotecă;

- cimitir;v – mijloace auto;

- unităţi de învăţământ, de caritate, centre de plasament, azile, cu bunurile mobile specifice acestora, şi altele.

Bunurile sacre ale bisericii sunt: Casele de rugăciune (lăcaşurile de cult) cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile conform Legii.

Înstrăinarea lăcaşurilor de cult şi a terenurilor aferente se face de către Biserica locală cu avizul Comitetului Zonal şi al Comitetului Executiv.

Art. 42 Biserica locală gestionează patrimoniul propriu prin Comitetul de presbiteri, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a prezentului Statut.

Art. 43 Biserica locală se întreţine prin contribuţia membrilor ei.

Conform legii, cu respectarea moralităţii creştine, Biserica poate primi daruri manuale, contribuţii, donaţii, sponsorizări, succesiuni din partea membrilor şi aparţinătorilor ei, ale unor persoane fizice sau ale unor organizaţii din ţară sau din străinătate. Acestea se contabilizează conform legii.

Toate bunurile intrate în patrimoniul Bisericii nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare.

Art. 44 Biserica locală are îndatorirea să contribuie la susţinerea financiară a BCE – UBCER la nivel local, zonal şi naţional, conform hotărârilor organelor statutare.

Dispoziţii finale

Art. 45 Ştampila Bisericii locale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la distanţă de 5 mm, între care se înscrie textul BCE – UBCER. În interiorul cercului mic se află înscrisă adresa Bisericii şi, după caz, sigla şi numele Bisericii.

Art. 46 Biserica locală încetează să mai existe în momentul în care nu-şi mai îndeplineşte scopul.

În cazul în care Biserica locală se va abate de la Mărturisirea de Credinţă şi Statut, acesteia i se retrage Autorizaţia de funcţionare de către Comitetului Executiv, la propunerea Comunităţii Zonale.

În aceste cazuri, patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de deplin drept de către BCE – UBCER în prezenţa unui delegat din partea Comitetului Executiv, pe bază de proces – verbal; repartizarea se face de către Consiliul Naţional la propunerea Comitetului Zonal.

Art. 47 Bisericile locale Creştine după Evanghelie şi asociaţiile de Biserici Creştine după Evanghelie din străinătate care au la bază Mărturisirea de Credinţă şi recunosc prezentul Statut, se pot afilia la BCE -UBCER, pe bază de protocol.

Bisericile locale Creştine după Evanghelice din străinătate care s-au afiliat la BCE – UBCER, îşi vor desemna reprezentanţi în organele de coordonare, conducere şi reprezentare ale UCDE, în conformitate cu prevederile prezentului Statut.

CAPITOLUL III

COMUNITATEA ZONALĂ

Definire şi constituire

Art. 48 Comunitatea Zonală este o asociere a Bisericilor locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe limitrofe, care se unesc cu scopul de a colabora la propovăduirea Evangheliei, de a se sprijini reciproc în activităţile lor şi de a avea un mijloc de reprezentare în faţa autorităţilor şi în relaţiile cu UCDE, în limitele competenţei sale.

Fiecare Biserică locală trebuie să facă parte dintr-o zonă. Participarea la proiectele zonei este opţională. Comunitatea Zonală se organizează şi funcţionează cu respectarea prezentului Statut şi a Mărturisirii de Credinţă. Un grup de minimum 10 Biserici locale cu personalitate juridică din acelaşi judeţ sau din judeţe limitrofe poate solicita înfiinţarea unei Comunităţi Zonale. Comunitatea ia fiinţă după obţinerea acordului Consiliului Naţional, în urma avizului Comitetului Executiv. Fiecare comunitate zonală trebuie să facă parte din BCE – UBCER.

În aceeaşi localitate nu pot funcţiona două Comunităţi Zonale.

Art. 49 Pentru obţinerea personalităţii juridice, Comunitatea Zonală va face

o solicitare scrisă către UCDE care va conţine următoarele documente:

- procesul – verbal al Adunării Generale din care să rezulte că minim 3/4 din reprezentanţii împuterniciţi de Bisericile locale pentru Adunarea Generală respectivă solicită Consiliului Naţional dobândirea personalităţii juridice. Procesul verbal va fi semnat şi de către membrul Comitetului Executiv care a participat la Adunarea Generală.

- solicitarea scrisă a Bisericilor din Comunitatea Zonală care doresc acordarea personalităţii juridice, semnată de membrii Comitetelor locale de presbiteri. Eliberarea şi retragerea Autorizaţiei de funcţionare a Comunităţii Zonale ca persoană juridică se face de către Comitetul Executiv, urmare a hotărârii Consiliului Naţional.

Art. 50 Bisericile aparţinând unei naţionalităţi conlocuitoare se pot constitui în Comunităţi Etnice, similare celor Zonale, cu obligaţia menţinerii unităţii BCE – UBCER. În acest caz, Comunitatea poartă numele naţionalităţii respective.

Adunarea Generală a Comunităţii Zonale

Art. 51 Adunarea Generală a Comunităţii Zonale este organul de conducere al Comunităţii Zonale. Adunarea Generală a Comunităţii Zonale este alcătuită din delegaţii Bisericilor locale din zonă în proporţie de 1/30 membri. Bisericile locale cu mai puţin de 30 de membri au dreptul la un delegat.

Art. 52 Adunarea Generală a Comunităţii Zonale se întruneşte cel puţin o dată pe an. Convocarea o face Comitetul Zonal, cu 30 zile înainte de întâlnire. Adunarea Generală a Comunităţii Zonale este valabil constituită dacă sunt prezente 2/3 din numărul delegaţilor.

Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi conform cvorumului stabilit de Statut, şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritatea de 3/4 din cei prezenţi.

Art. 53 Adunarea Generală a Comunităţii Zonale are următoarele atribuţii:

- aprobă schema de personal întocmită de Comitetul Zonal;

- stabileşte contribuţia anuală pentru susţinerea Comunităţii Zonale la propunerea Comitetului Zonal;

- decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile;

- decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunităţii Zonale;

- aprobă şi descarcă bugetul anual al Comitetului Zonal;

- propune Comitetului Executiv suspendarea Autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflată în situaţie de criză.

Art. 54 Adunarea Generală are caracter electiv, de regulă o dată la patru ani, când alege:

- Comitetul Zonal dintre presbiterii desemnaţi de către Bisericile locale;

- Preşedintele, Vicepreşedintele şi Secretarul Comunităţii Zonale, după

caz;

- Coordonatorii de comisii;

- Reprezentanţii Comitetelor Zonale în Consiliul Naţional, în proporţie de unu la şase sute de membri ai Comunităţii Zonale, şi delegaţii pentru Conferinţa Naţională a BCE-UBCER, dintre membrii Comitetului Zonal, în proporţie de unu la două sute de membri;

- 2-3 cenzori cu atribuţia de a controla gestiunea Comunităţii Zonale şi de a întocmi rapoarte către Adunarea Generală anuală.

La Adunarea Generală electivă participă cu statut de invitat un membru al Comitetului Executiv.

Comitetul Zonal al Comunităţii Zonale

Art. 55 Comitetul Zonal este organul permanent de îndrumare şi asistenţă al Comunităţii Zonale, fiind compus din 5-17 membri. Comitetul Zonal se întruneşte cel puţin o dată la trei luni. El este valabil constituit dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul membrilor. Deciziile se iau cu majoritatea absolută.

Art. 56 În cazul în care un membru al Comitetului Zonal a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va coopta un membru al Adunării Generale al Comunităţii Zonale, urmând ca prima Adunare Generală a Comunităţii Zonale să aprobe cooptarea, sau să aleagă altă persoană.

Art. 57 Comitetul Zonal are următoarele atribuţii:

- coordonează activitatea Comunităţii Zonale între Adunările Generale;

- menţine legătura cu Comitetele Bisericilor locale;

- urmăreşte aplicarea Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului în activitatea Bisericilor; – sprijină Bisericile locale în probleme de reprezentare, organizare, funcţionare şi disciplină, la cerere; – încurajează şi sprijină material şi spiritual înfiinţarea de noi Biserici;

- avizează înfiinţarea de noi Biserici;

- organizează programe de învăţământ şi cursuri biblice;

- acordă ajutor material Bisericilor şi persoanelor aflate în nevoie;

- sprijină şi organizează tabere pentru tineret, adolescenţi şi copii;

- sprijină material şi spiritual activitatea în case de odihnă, azile de bătrâni, centre de plasament, edituri, tipografii, şcoli, studiouri de radio şi televiziune, şi alte activităţi organizate în cadrul Comunităţii Zonale;

- întocmeşte schema de personal a Comunităţii Zonale, angajează, desface contractul de muncă şi coordonează activitatea personalului;

- solicită Comitetului Executiv avizarea suspendării unui Comitet de presbiteri al unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;

- propune Adunării Generale suspendarea Autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflată în situaţie de criză;

- duce la îndeplinire hotărârile şi sarcinile încredinţate de Adunarea Generală, cât şi cele încredinţate de BCE – UBCER;

- transmite către Comitetul Executiv procesul – verbal întocmit cu ocazia Adunării Generale elective a Comunităţii Zonale;

- aprobă membrii comisiilor de lucru propuşi de coordonatorii acestora;

- propune spre aprobare Adunării Generale cuantumul contribuţiei anuale de susţinere a zonei;

- propune dezvoltarea de strategii zonale;

- hotărăşte asupra cheltuielilor necesare susţinerii activităţii Comunităţii Zonale.

Art. 58 Întrunirile Comitetului Zonal sunt conduse de către preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, după caz, şi un prezidiu ales.

Art. 59 Comitetul Zonal emite hotărâri care sunt semnate de către persoanele desemnate. Reprezentarea intereselor Comunităţii Zonale pe plan oficial se va face prin delegări de către Comitetul Zonal.

Art. 60 Preşedintele duce la îndeplinire hotărârile Comitetului Zonal. El îndrumă şi coordonează activitatea personalului angajat.

Art. 61 Secretarul Comunităţii Zonale are următoarele atribuţii:

- asigură corespondenţa Comunităţii Zonale;

- întocmeşte procesele – verbale ale Adunării Generale Zonale şi ale şedinţelor Comitetului Zonal;

- asigură orice alte evidenţe necesare activităţii Comunităţii Zonale;

- transmite în scris Bisericilor locale hotărârile luate de Comitetul Zonal.

Art. 62 În cadrul Comunităţii Zonale funcţionează următoarele comisii:

1. învăţământ – mass-media;

2. tineret – adolescenţi – copii;

3. păstorire – disciplină;

4. evanghelizare – misiune;

5. financiar – juridic;

6. construcţii – ajutorări.

Comunitatea Zonală poate înfiinţa şi alte comisii.

Fiecare comisie va funcţiona cu un coordonator şi 2 – 8 membri. Coordonatorii acestor comisii sunt de drept membri în Comitetul Zonal. Fiecare membru al Comitetului Zonal face parte dintr-o comisie.

Membrii Comitetului Executiv ai UCDE nu pot avea responsabilităţi de coordonare în Comunităţile Zonale

Patrimoniul Comunităţii Zonale

Art. 63 Comunitatea Zonală are patrimoniu propriu. Acesta poate fi compus din:

- clădiri şi terenuri;

- edituri, tipografii, case de odihnă, tabere, studiouri pentru radio şi televiziune;

- echipamente tehnice;

- mijloace auto;

- alte bunuri mobile şi imobile.

Înstrăinarea lor se face numai cu hotărârea Adunării Generale a Comunităţii Zonale. Înstrăinarea clădirilor şi a terenurilor se face şi cu avizul Comitetului Executiv.

Bunurile sacre sunt: Casele de rugăciune (lăcaşurile de cult) cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile conform Legii.

Art. 64 Patrimoniul Comunităţii Zonale provine şi se întreţine din contribuţia Bisericilor componente, prin donaţii şi/sau sponsorizări din ţară şi din străinătate.

Dispoziţii finale

Art. 65 Ştampila Comunităţii Zonale este rotundă, cu diametrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la distanţa de 5 mm, între care se înscrie textul “BCE – UBCER “. În interiorul cercului mic se scrie “Comunitatea Zonală,” urmat de numele Zonei.

Art. 66 Desfiinţarea unei Comunităţi Zonale sau Etnice a Bisericilor Creştine după Evanghelie se poate face de către Adunarea Generală a Comunităţii Zonale sau Etnice, întrunind cel putin 2/3 din numărul membrilor ei. Convocarea se face de către Comitetul Zonal, cu cel puţin 30 de zile înainte. Hotărârea desfiinţării Comunităţii Zonale se aprobă cu cel puţin 3/4 din votul celor prezenţi. De asemenea, Adunarea Generală a Comunităţii Zonale va decide repartizarea patrimoniului cu avizul Consiliului Naţional.

Divizarea sau comasarea unei Comunităţi Zonale sau Etnice existente se face prin hotărârea Consiliului Naţional, la iniţiativa Comunităţii Zonale respective.

CAPITOLUL IV

UNIUNEA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE

Definire

Art. 67 Uniunea Creştină după Evanghelie este organul naţional de reprezentare a intereselor BCE – UBCER şi un mijloc de slujire şi asistenţă acordată Bisericilor Creştine după Evanghelie locale şi celorlalte părţi componente ale BCE – UBCER.

Uniunea Creştină după Evanghelie nu este o ierarhie ecleziastică.

Organele de coordonare, conducere şi reprezentare ale UCDE sunt: Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Comitetul Executiv.

Conferinţa Naţională a BCE – UBCER

Art. 68 Conferinţa Naţională a BCE – UBCER este structura naţională de coordonare şi îndrumare a BCE – UBCER.

Conferinţa Naţională se întruneşte ordinar o dată la patru ani şi are caracter electiv, şi extraordinar la iniţiativa scrisă a 2/3 din membrii Consiliul Naţional.

Conferinţa Naţională a BCE – UBCER este compusă din delegaţii desemnaţi de Comunităţile Zonale, în proporţie de un delegat la 200 de membri.

Art. 69 Convocarea Conferinţei Naţionale se face de către Comitetul Executiv ca urmare a deciziei Consiliului Naţional al BCE – UBCER, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris Comunităţilor Zonale locul, data şi ordinea de zi. Conferinţa Naţională este valabil întrunită dacă participă cel puţin 3/4 din numărul delegaţilor.

Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi conform cvorumului stabilit de Statut, şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceaşi ordine de zi cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu majoritate de 3/4 din cei prezenţi.

Art. 70 Conferinţa Naţională este condusă de preşedintele UCDE şi de un prezidiu desemnat de Consiliul Naţional. Conferinţa Naţională electivă este condusă, după raportul de activitate, de către un prezidiu ales.

Art. 71 Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:

- alege prin vot secret membrii Comitetului Executiv, dintre membrii Consiliului Naţional;

- hotărăşte asupra problemelor doctrinare, de viziune şi strategie, propuse de Comitetul Executiv şi aprobate de Consiliul Naţional;

- aprobă modificările la Statut cu majoritate de 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi;

- aprobă prin vot Mărturisirea de Credinţă precum şi modificările conţinutului acesteia, la propunerea Consiliului Naţional, cu o majoritate de 3/4 din numărul delegaţilor prezenţi.

Hotărârile Conferinţei Naţionale sunt obligatorii pentru toate părţile componente ale BCE – UBCER.

CONSILIUL NAŢIONAL

Art. 72 Consiliul Naţional este structura de conducere, coordonare şi control al BCE – UBCER, între sesiunile Conferinţei Naţionale.

Consiliul Naţional este alcătuit din reprezentanţii Comunităţilor Zonale în proporţie de 1/600 din numărul membrilor. În cazul în care nu au demisionat sau nu au fost demişi, membrii Comitetului Executiv care şi-au încheiat mandatul sunt de drept membri ai Consiliului Naţional pentru următorul mandat, fără să afecteze norma de reprezentare a Comunităţii Zonale din care fac parte.

Consiliul Naţional se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie.

Convocarea Consiliului Naţional se face de către Comitetul Executiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.

Consiliul Naţional este valabil întrunit dacă participă cel puţin 3/4 din membrii acestuia.

Dacă nu se întruneşte numărul de delegaţi conform cvorumului stabilit de Statut, şedinţa se suspendă două ore şi se reia în acelaşi loc, cu aceeaşi ordine de zi, cu delegaţii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu o majoritate de 3/4 din cei prezenţi.

Art. 73 Consiliului Naţional are următoarele atribuţii:

- îndrumă şi controlează activitatea Comitetului Executiv şi a Comisiilor de specialitate;

- urmăreşte respectarea Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului;

- îndrumă şi controlează activitatea financiară a Comitetului Executiv prin comisia financiară;

- propune Conferinţei Naţionale modificări ale Statutului sau ale Mărturisirii de Credinţă;

- confirmă Rectorul Institutului Teologic ales de Senatul Institutului.

- revocă pe Rectorul Institutului Teologic, ales de Senatul Institutului, în caz de abateri de la Mărturisirea de Credinţă sau trăire în păcat;

- aprobă prin vot excluderea din BCE – UBCER a unei Biserici locale, la propunerea Adunării generale a Comunităţii Zonale respective, cu o majoritate de 3/4 din numărul membrilor prezenţi, pentru abateri de la Mărturisirea de Credinţă şi/sau Statut. Patrimoniul Bisericii va rămâne în proprietatea Comunităţii Zonale sau, după caz, a BCE – UBCER;

- aprobă moţiuni privitoare la morală, libertate religioasă precum şi alte probleme de interes major, la propunerea Comitetului Executiv;

- aprobă afilierea BCE – UBCER la organizaţii religioase din ţară sau din străinătate, sau retragerea din acestea;

- aprobă afilierea la BCE – UBCER a Bisericilor locale Creştine după Evanghelie din străinătate, la propunerea Comitetului Executiv;

- convoacă Conferinţa Naţională Extraordinară prin Comitetul Executiv, la solicitarea scrisă a cel puţin 2/3 din numărul membrilor Consiliului Naţional;

- aprobă organigrama de funcţionare a Comitetului Executiv;

- stabileşte nivelul contribuţiei anuale pentru susţinerea activităţii generale a BCE – UBCER;

- aprobă înfiinţarea unor comisii, departamente de lucru, când este nevoie;

- duce la îndeplinire orice alte atribuţii încredinţate de Conferinţa Naţională.

În luarea hotărârilor, votul preşedintelui decide în caz de paritate.

Art. 74 În cadrul BCE – UBCER funcţionează următoarele Comisii Naţionale:

1. Învăţământ – Mass-media;

2. Tineret – Adolescenţi – Copii;

3. Păstorire – Disciplină;

4. Misiune – Evanghelizare;

5. Financiar – Juridic.

La nivel naţional se pot înfiinţa şi alte departamente de lucru.

Fiecare Comisie este condusă de către 3 consilieri, aleşi de Consiliul Naţional. Coordonatorii comisiilor Comunităţilor Zonale sunt membri în comisiile naţionale similare.

Fiecare membru al Consiliului Naţional are datoria să sprijine activitatea unei comisii naţionale.

Art. 75 Atribuţiile Comisiilor Naţionale sunt următoarele:

- sprijină prin recomandări activitatea Comitetului Executiv;

- face recomandări pentru programa de învăţământ propusă de conducerea unităţilor de învăţământ cu pregătire teologică şi pregătire generală ce fiinţează în cadrul BCE – UBCER;

- propune Comitetului Executiv linii directoare cu privire la problemele doctrinare de viziune şi strategie;

- propune soluţii Comitetului Executiv pentru rezolvarea problemelor majore ale BCE – UBCER între întrunirile Consiliului Naţional pe probleme specifice;

- propune Comitetului Executiv subiecte pentru ordinea de zi a Consiliului Naţional.

COMITETUL EXECUTIV

Art. 76 Comitetul Executiv este organul de reprezentare şi conducere al BCE – UBCER, şi este ales de către Conferinţa Naţională dintre membrii Consiliului Naţional pentru o perioadă de patru ani.

Comitetul Executiv este compus din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general.

Art. 77 Comitetul Executiv are următoarele atribuţii:

- coordonează activitatea BCE – UBCER între întâlnirile Consiliului Naţional;

- duce la îndeplinire hotărârile Conferinţei Naţionale şi ale Consiliului Naţional;

- informează Consiliului Naţional asupra activităţilor desfăşurate între sesiunile acestuia;

- reprezintă interesele BCE – UBCER în faţa Statului;

- reprezintă interesele BCE – UBCER în relaţiile interconfesionale naţionale şi internaţionale;

- hotărăşte data convocării Consiliului Naţional;

- angajează şi desface contractul de muncă al personalului conform organigramei de funcţionare aprobată de Consiliul Naţional;

- prezintă raport de activitate în faţa Conferinţei Naţionale; – are obligaţia ca, în termen de 45 de zile, să convoace Conferinţa Naţională Extraordinară, la solicitarea scrisă a 2/3 din membrii Consiliului Naţional; – emite decizii interne sau hotărâri în cadrul activităţii sale curente;

- mediază la cerere între părţile componente ale BCE – UBCER;

- aprobă suspendarea Comitetului de presbiteri la propunerea Comitetului Zonal; – propune Consiliului Naţional anularea autorizaţiei de funcţionare a unei Biserici locale aflate în situaţie de criză;

- coordonează editarea publicaţiei centrale a BCE – UBCER;

- emite deciziile referitoare la personalul angajat;

- îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Naţional.

Art. 78 Preşedintele are următoarele atribuţii:

- reprezintă BCE – UBCER atât pe plan intern cât şi extern;

- coordonează activitatea Comitetului Executiv;

- coordonează activitatea unor Comisii stabilite de către Consiliul Naţional;

- participă la întâlnirile Comitetelor Zonale sau ale Adunărilor Generale Zonale şi vizitează Bisericile locale;

- semnează împreună cu Secretarul General documentele financiare ale BCE -UBCER.

Art. 79 Vicepreşedintele are următoarele atribuţii: – coordonează activitatea unor Comisii stabilite de către Consiliul Naţional; – participă la întâlnirile Comitetelor Zonale sau ale Adunărilor Generale Zonale şi vizitează Bisericile locale;

- înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia, cu delegare.

Art. 80 Secretarul General are următoarele atribuţii:

- coordonează activitatea unor Comisii stabilite de către Consiliul Naţional;

- înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia şi a vicepreşedintelui, cu delegare;

- participă la întâlnirile Comitetelor Zonale sau ale Adunărilor Generale Zonale şi vizitează Bisericile locale;

- coordonează activitatea angajaţilor UCDE;

- transmite convocările pentru întrunirile Consiliului Naţional şi ale Conferinţei Naţionale;

- semnează împreună cu preşedintele documentele financiare ale UCDE.

Consilieri Naţionali Art. 81 Consilierii comisiilor naţionale au următoarele atribuţii:

- coordonează activitatea comisiei pe care o conduc, împreună cu reprezentantul Comitetului Executiv;

- prezintă raport de activitate în faţa Consiliului Naţional, o dată pe an;

- crează şi implementează o viziune şi strategie în domeniul lor de activitate.

Comisiile naţionale se întâlnesc cel puţin o dată pe an, iar convocarea o fac membrii Comitetului Executiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, comunicându-se în scris locul, data şi ordinea de zi.

Instituţii de învăţământ

Art. 82 În cadrul BCE – UBCER pot funcţiona instituţii de învăţământ de grad universitar şi preuniversitar pe bază de protocol. Şcolile biblice existente pot încheia parteneriate cu BCE – UBCER conform prezentului Statut.

Art. 83 Fiecare instituţie de învăţământ care a încheiat protocol, va avea în bordul de coordonare reprezentanţi numiţi de conducerea părţilor componente ale BCE – UBCER de care aparţin, cu acordul conducerii şcolii biblice respective.

Denunţarea protocolului sau retragerea Autorizaţiei de funcţionare eliberată de

UCDE duce la încetarea activităţii de învăţământ a instituţiei respective în cadrul BCE – UBCER.

Odată cu denunţarea protocolului sau retragerea Autorizaţiei de funcţionare eliberată de UCDE, avizul dat la înfiinţare se retrage.

UCDE poate înfiinţa şcoli biblice.

Art. 84 În cadrul BCE – UBCER funcţionează Institutul Teologic de Grad Universitar “TIMOTHEUS”, cu personalitate juridică. Institutul Teologic Timotheus funcţionează sub autoritatea Consiliului Naţional, pe bază de autorizaţie eliberată de UCDE. Institutul Teologic Timotheus se supune controlului financiar al comisiei financiare.

Dispoziţii finale

Art. 85 Biserica locală, Comunitatea Zonală şi toate părţile componente ale BCE – UBCER sunt obligate să transmită date cu caracter general solicitate de UCDE.

Art. 86 Bugetul Uniunii Creştine după Evanghelie se realizează din cotizaţia fiecărei Biserici locale, în funcţie de numărul de membri.

Se pot realiza venituri şi din alte surse financiare.

Art. 87 Controlul financiar intern se efectuează prin personal specializat, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 88 BCE – UBCER şi/sau UCDE deţin în proprietate bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii acesteia.

Bunurile sacre sunt: Casele de rugăciune (lăcaşurile de cult) cu terenurile şi anexele aferente, cimitirele confesionale, alte bunuri destinate actelor de cult şi activităţilor religioase. Ele sunt imprescriptibile şi insesizabile conform Legii.

Art. 89 BCE – UBCER are două categorii de personal:

- personal specific activităţii spirituale;

- personal tehnico-administrativ de specialitate.

Art. 90 UCDE îşi alege, numeşte şi angajează personalul necesar din cadrul membrilor BCE – UBCER

Art. 91 Comitetul Executiv poate desface contractul de muncă al angajaţilor UCDE în cazul în care aceştia s-au făcut vinovaţi de încălcarea Mărturisirii de Credinţă şi a Statutului, precum şi pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Pentru personalul prevăzut la articolul 89 alineatul 1, este necesar avizul Comitetului Zonal.

Art. 92 Hotărârile luate şi actele încheiate în cadrul BCE – UBCER cu încălcarea prevederilor prezentului Statut sunt nule.

Art. 93 Ştampila BCE – UBCER va fi rotundă, cu diamentrul de 35 mm, constituită din două cercuri concentrice la o distanţă de 5 mm, între care se înscrie: BCE – UBCER. Periferia cercului este simplă. În interiorul cercului mic se află sigla.

Art. 94 Denumirea „Cultul Creştin după Evanghelie din Republica Populară Română” recunoscut în baza Decretului 177 / 1948 şi Decretului 1203/ 1950 sub care au funcţionat Bisericile Creştine după Evanghelie din România încetează odată cu aprobarea prezentului Statut şi se va folosi numai denumirea de ,,Biserica Creştină după Evanghelie – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România”.

Art. 95 Sediul Uniunii Creştine după Evanghelie este în Bucureşti.

Art. 96 Prezentul Statut a fost aprobat de Conferinţa Naţională a BCE – UBCER din data de 13 octombrie 2007.

Modificările şi completările prevederilor prezentului statut se vor face prin Hotărârea Conferinţei Naţionale a BCE – UBCER.

Pentru viaţa internă a BCE – UBCER modificările şi completările făcute de Conferinţa Naţională îşi produc efectul din momentul aprobării.

Acestea vor urma procedura aplicată la aprobarea Statutului.